Regimul juridic al vehiculelor istorice

Regimul juridic al vehiculelor istorice în România

Corneliu-Liviu POPESCU

Profesor universitar doctor şi conducător de doctorat - Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti

Avocat - Baroul Bucureşti

I. ASPECTE GENERALE

1. Cadrul normativ

Cadrul normativ român în vigoare privind vehiculele istorice este constituit din:

- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicată în M. Of. nr. 927/23.12.2003, cu modificările ulterioare);

- OG nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România (publicată în M. Of. nr. 412/30.8.2000, cu modificările ulterioare);

- OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România (publicată în M. Of. nr. 82/1.2.2002, cu modificările ulterioare);

- OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere (publicată în M. Of. nr. 655/22.7.2005, cu modificările ulterioare);

- OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule (publicată în M. Of. nr. 327/25.4.2008, cu modificările ulterioare);

- HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicată în M. Of. nr. 112/6.2.2004, cu modificările ulterioare);

2. Terminologia legală

În principiu, actele normative în vigoare utilizează terminologia "vehicul istoric". Avem astfel în vedere: art. 262 lit. e) din Codul fiscal (în forma modificată prin Legea nr. 343/2006); art. 13 alin. (7) din OG nr. 78/2000 (în forma modificată prin Legea nr. 374/2005); art. 3 din OG nr. 15/2002 (în forma modificată prin OUG nr. 157/2007); art. 2 lit. l) din OUG nr. 109/2005; art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 50/2008; pct. 106¹ din titlul IX din anexa la HG nr. 44/2004 (introdus prin HG nr. 1861/2006); art. 3 alin. (5) din HG nr. 735/2006; cap. V pct. 2 din anexa la OMLPTL nr. 211/2003 (în forma modificată prin OMTCT nr. 1700/2005); cap. VII pct. 1 din anexa la OMTCT nr. 2132/2005; art. 7 alin. (1) din OMTCT nr. 2133/2005.

Există şi un act normativ care utilizează terminologia "autovehicul de epocă", şi anume art. 5 alin. (1) din OG nr. 81/2000 (în forma modificată prin OG nr. 40/2005).

Este însă evident că aceste două expresii sunt sinonime.

3. Definiţia legală

În sensul OUG nr. 109/2005, potrivit art. 3 alin. (1) pct. 51 (introdus prin Legea nr. 102/2006), vehiculele istorice sunt vehiculele pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipurilor respective, care au utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor, este de cel puţin 30 de ani, originale, restaurate sau reconstruite, pentru care deţinătorii au obţinut un atestat de vehicul istoric emis de organisme agreate de autoritatea competentă.

La rândul lor, OMLPTL nr. 211/2003, în cap. V pct. 2 din anexă (în forma modificată prin OMTCT nr. 1700/2005) şi OMTCT nr. 2132/2005, prin cap. VII pct. 1 din anexă, definesc vehiculele istorice ca fiind acelea pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv de vehicul (care a utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor) este de cel puţin 30 de ani; vehiculele istorice pot fi originale, restaurate şi/sau reconstruite, sens în care deţinătorii lor trebuie să obţină un atestat de vehicul istoric, emis de autoritatea naţională a Federaţiei Internaţionale a Vehiculelor Istorice - FIVA în România, care este Retromobil Club România [expresia "Federaţia Internaţională a Vehiculelor Istorice" este traducerea oficială (legală) a expresiei "Fédération internationale des véhicules anciens" - FIVA].

Deşi fiecare dintre actele normative anterior indicate dă o definiţie a vehiculelor istorice exclusiv în vederea aplicabilităţii dispoziţiilor pe care le conţine, se observă că definiţiile legale corespund, ceea ce ne permite să afirmăm că ne găsim în prezenţa unei definiţii legale generale a vehiculelor istorice.

Mai mult decât atât, în materie fiscală definiţia legală este dată prin trimitere la definiţia utilizată de actele normative în domeniul tehnic. Astfel, pct. 106¹ din titlul IX din anexa la HG nr. 44/2004 (introdus prin HG nr. 1861/2006) arată că prin vehicule istorice definite conform prevederilor legale în vigoare se au în vedere vehiculele definite prin OMLPTL nr. 211/2003. În acelaşi sens, al existenţei unei norme generice de trimitere, a se vedea şi dispoziţiile art. 262 lit. e) din Codul fiscal (în forma modificată prin Legea nr. 343/2006), precum şi dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 50/2008, prin care se dovedeşte, odată în plus, unicitatea definiţiei.

Pentru a fi vorba de un vehicul istoric, trebuie îndeplinite două condiţii cumulative, una obiectivă şi una administrativă formală.

Din punct de vedere obiectiv, trebuie să fie vorba despre vehicule pentru care a trecut o perioadă de timp mai mare de 30 de ani de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv de vehicul. Este avută deci în vedere data încetării producerii tipului de vehicul, iar nu data concretă a fabricării unui vehicul determinat. În sensul acestei definiţii, tipul de vehicul este determinat prin acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor, în mod cumulativ. Textul prevede expres că vehiculele istorice pot fi nu numai originale, dar şi restaurate sau reconstruite.

Sub aspect formal administrativ, este necesar ca deţinătorii vehiculelor istorice să obţină un atestat de vehicul istoric, emis de Retromobil Club România, în calitate de autoritate naţională a FIVA în România.

II. REGIMUL TEHNIC

Regimul tehnic pentru vehiculele istorice are caracter derogator de la cel de drept comun, aplicabil tuturor vehiculelor rutiere, conform excepţiilor expres prevăzute de textele în vigoare. Aceste norme speciale se completează, în măsura compatibilităţii, cu regulile ordinare în materie. Scopul normelor derogatorii este de a ţine cont de situaţia specială, din punct de vedere tehnic, a vehiculelor istorice.

1. Verificarea tehnică şi înmatricularea

La înmatricularea în România, deţinătorii vehiculele rutiere cu excepţia celor, noi trebuie să facă dovada certificării autenticităţii acestora de Registrul Auto Român. Sunt exceptate însă de la certificarea autenticităţii vehiculele istorice, potrivit art. 13 alin. (7) din OG nr. 78/2000 (în forma modificată prin Legea nr. 374/2005).

Cap. V pct. 2 din anexa la OMLPTL nr. 211/2003 (în forma modificată prin OMTCT nr. 1700/2005) şi cap. VII pct. 1 din anexa la OMTCT nr. 2132/2005 au în vedere vehiculele exceptate de la anumite cerinţe privind omologarea, omologarea acestora efectuându-se în condiţii speciale. Pentru vehiculele istorice, Registrul Auto Român eliberează cartea de identitate a vehiculului dacă vehiculul deţine un atestat de vehicul istoric, emis de Retromobil Club România, în calitate de autoritate naţională a FIVA în România, şi dacă el corespunde în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, având în vedere caracteristicile tehnice de la data fabricaţiei. Registrul Auto Român menţionează în cărţile de identitate ale vehiculelor eliberate vehiculelor istorice textul "vehicul istoric". Totuşi, dacă Registrul Auto Român constată că un vehicul cu atestat de vehicul istoric nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru încadrarea în această categorie, nu eliberează cartea de identitate a vehiculului. De asemenea, tot pe baza atestatului de vehicul istoric se înscrie textul "vehicul istoric" şi în cărţile de identitate ale vehiculelor deja eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România.

În regulă generală, inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere se efectuează de Registrul Auto Român prin reprezentanţele sale judeţene sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de Registrul Auto Român. Pentru autovehiculele de epocă, inspecţia tehnică periodică se efectuează de Registrul Auto Român, în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile acestei categorii de vehicule rutiere, conform art. 5 alin. (1) din OG nr. 81/2000 (în forma modificată prin OG nr. 40/2005). În acelaşi sens, dar utilizând terminologia de vehicule istorice, art. 7 alin. (1) din OMTCT nr. 2133/2005 prevede că inspecţia tehnică periodică se efectuează de Registrul Auto Român în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile acestei categorii de vehicule rutiere. Acelaşi act normativ, la art. 8 alin. (4), arată că inspecţia tehnică periodică la vehiculele istorice se efectuează în raport cu caracteristicile tehnice ale acestora la data fabricaţiei.

2. Efectuarea de transporturi rutiere

Dispoziţiile OUG nr. 109/2005 constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea şi asigurarea desfăşurării transporturilor rutiere de mărfuri şi de persoane, precum şi a activităţilor conexe acestora, pe teritoriul României.

Prin excepţie, prevederile acestui act normativ nu se aplică transporturilor rutiere efectuate cu vehicule istorice, în conformitate cu art. 2 lit. l) din OUG nr. 109/2005.

3. Piese

HG nr. 735/2006 are ca obiectiv limitarea conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor pentru a preveni sau reduce poluarea aerului cauzată de formarea ozonului troposferic prin acţiunea compuşilor organici volatili.

Prin derogare, pentru vehiculele istorice pentru care a fost emis un atestat de vehicul istoric de Retromobil Club România, Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase acordă licenţe pentru vânzarea şi achiziţionarea, în cantităţi strict limitate, a produselor care nu respectă valorile limită pentru conţinutul de compuşi organici volatili prevăzute în acest act normativ, potrivit art. 3 alin. (5).

III. REGIMUL FISCAL

Regimul fiscal al vehiculelor istorice este special, derogatoriu sub multe aspecte de la cel de drept comun. Proprietarii de vehicule istorice sunt scutiţi legal de la plata anumitor obligaţii fiscale către bugetul de stat sau către bugetele locale. Aceste facilităţi fiscale urmăresc încurajarea deţinerii de vehicule istorice, constituind şi o recunoaştere a importanţei acestora. În afara scutirilor prevăzute expres de legislaţia în vigoare, rămân aplicabile dispoziţiile fiscale materiale şi procedurale de drept comun, în măsura compatibilităţii. În realitate însă, suma excepţiilor de la dreptul comun duce la inaplicabilitatea quasi-generală a normelor legale fiscale privind impozitele şi taxele datorate pentru autovehicule.

1. Taxa de poluare pentru autovehicule

Art. 4 din OUG nr. 50/2008 stabileşte obligaţia plăţii taxei de poluare pentru autovehicule, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau a repunerii în circulaţie a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri.

În acelaşi timp, art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 50/2008 prevede că nu se plăteşte taxa de poluare pentru autovehicule atunci când acestea sunt încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare.

2. Impozitul pe mijloacele de transport

În temeiul art. 261 din Codul fiscal, există obligaţia plăţii impozitului pe mijloacele de transport, un impozit anual, datorat bugetelor locale.

Prin excepţie, art. 262 lit. e) din Codul fiscal (în forma modificată prin Legea nr. 343/2006) arată că impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru vehiculele istorice definite potrivit prevederilor legale în vigoare.

Totuşi, dobândirea unui vehicul istoric trebuie declarată organului fiscal al autorităţii administraţiei publice locale, prin depunerea unei declaraţii fiscale, întrucât art. 81 alin. (3) lit. b) din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (republicată în M. Of. nr. 513/31.7.2007, cu modificările ulterioare) dispune că obligaţia de a depune declaraţie fiscală se menţine şi în cazul în care obligaţia fiscală este scutită la plată, conform reglementărilor legale.

3. Taxa pe valoarea adăugată

Potrivit art. 126 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal (în forma modificată prin Legea nr. 343/2006), o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană, efectuată cu plată, este calificată drept operaţiune impozabilă în România din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

Pe de altă parte, conform art. 125¹ alin. (3) din Codul fiscal (în forma modificată prin Legea nr. 343/2006), una dintre condiţiile (cumulative) pentru ca un vehicul terestru cu motor să fie calificat drept mijloc de transport nou este ca acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 de kilometri. În mod evident, vehiculele istorice nu pot fi calificate drept mijloace de transport noi, deci o achiziţie intracomunitară, efectuată cu plată, a unui vehicul istoric, nu este o operaţiune impozabilă în România din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată.

4. Tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale

Art. 1 alin. (2) din OG nr. 15/2002 stabileşte obligaţia plăţii tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România. Potrivit art. 1 alin. (1) lit. j) din OG nr. 15/2002, documentul care atestă achitarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România este rovinieta.

Conform art. 3 din OG nr. 15/2002 (în forma modificată prin Legea nr. 61/2009), vehiculele istorice sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România.

IV. PROTECŢIA PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL MOBIL

În cazul în care îndeplinesc condiţiile legale în vigoare, vehiculele istorice pot fi clasate drept bunuri culturale mobile, conform Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil (republicată în M. Of. nr. 828/9.12.2008). În materie sunt aplicabile, ca norme speciale, şi dispoziţiile Legii nr. 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic şi industrial (publicată în M. Of. nr. 24/11.1.2008).

Potrivit pct. 13 din anexa la Legea nr. 182/2000, mijloacele de transport mai vechi de 75 de ani constituie o categorie de bunuri culturale ce pot face obiectul restituirii, dacă au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, respectiv al recuperării, dacă au părăsit ilegal teritoriul României.

V. RETROMOBIL CLUB ROMÂNIA

1. Natura juridică de asociaţie - persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ

Conform statutului său adus la cunoştinţă publică [a se vedea site-ul www.retromobil.ro], Retromobil Club România este o asociaţie, persoană juridică de naţionalitate română, de drept privat, fără scop lucrativ, înfiinţată în temeiul Legii nr. 21/1924 privitoare la persoanele juridice (asociaţiuni şi fondaţiuni), funcţionând în prezent potrivit dispoziţiilor OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (publicată în M. Of. nr. 39/31.1.2000, cu modificările ulterioare). Asociaţia a fost constituită în anul 1998.

Art. 8 parag. 8.1. din Statut prevede calitatea Retromobil Club România de membru al FIVA (din anul 2003) şi de autoritate naţională FIVA pentru România.

La rândul său, FIVA, potrivit site-ului său Internet oficial [a se vedea site-ul www.fiva.org], are un singur membru din România, şi anume tocmai Retromobil Club România.

2. Misiunea de serviciu public

Art. 3 alin. 1 pct. 51 din OUG nr. 109/2005 (introdus prin Legea nr. 102/2006) prevede că reprezintă vehicul istoric acel vehicul pentru care deţinătorii au obţinut un atestat de vehicul istoric emis de organisme agreate de autoritatea competentă.

Potrivit cap. V pct. 2 din anexa la OMLPTL nr. 211/2003 (în forma modificată prin OMTCT nr. 1700/2005) şi cap. VII din anexa la OMTCT nr. 2132/2005, emiterea atestatului de vehicul istoric se face de Retromobil Club România, în calitate de autoritate naţională a FIVA în România. În baza acestui atestat se stabileşte calitatea de vehicul istoric şi se face menţiunea de vehicul istoric în cartea de identitate a vehiculului de Registrul Auto Român.

Despre emiterea de Retromobil Club România a atestatului de vehicul istoric face vorbire şi art. 3 alin. (5) din HG nr. 735/2006.

Rezultă că autorităţile publice din România au conferit, printr-un act unilateral de putere publică, unei asociaţii - persoană juridică de drept privat fără scop lucrativ, şi anume Retromobil Club România, o misiune de serviciu public, constând în emiterea atestatului de vehicul istoric.

Atestatul de vehicul istoric este un act administrativ, emis de o structură privată având o misiune de serviciu public, adică de un stabiliment de utilitate publică. Litigiile privind emiterea atestatului de vehicul istoric sunt litigii de contencios administrativ, de competenţa instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (publicată în M. Of. nr. 1154/7.12.2004, cu modificările ulterioare), deoarece persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, sunt autorizate să presteze un serviciu public sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul dispoziţiilor acestei legi.

VI. ANEXE

- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 262 lit. e): "Impozitul pe mijloacele de transport nu se aplică pentru: [...] vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare.";

- OG nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România, art. 13 alin. (7): "Sunt exceptate de la certificarea autenticităţii [...] vehiculele istorice.";

- OG nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, art. 5 alin. (1): "Inspecţia tehnică periodică [...] la autovehiculele de epocă [...] se efectuează de R.A.R. în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile acestor categorii de vehicule rutiere.";

- OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, art. 3: "Sunt exceptate de la plata tarifului de utilizare [...] vehiculele istorice [...].";

- OUG nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, art. 2 lit. l): "Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă privind accesul la activitatea de transport nu se aplică transporturilor rutiere efectuate cu: [...] vehicule istorice."; art. 3 alin. (1) pct. 51: "În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...] vehicule istorice - vehicule pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipurilor respective, care au utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor, este de cel puţin 30 de ani, originale, restaurate sau reconstruite, pentru care deţinătorii au obţinut un atestat de vehicul istoric emis de organisme agreate de autoritatea competentă.";

- OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, art. 9 alin. (1) lit. a): "Nu se plăteşte taxa pe poluare pentru autovehicule atunci când acestea sunt: [...] încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare";

- HG nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor, art. 3 alin. (5): "[...] pentru vehiculele istorice pentru care a fost emis un atestat de vehicul istoric de către Retromobil Club România, Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase acordă licenţe pentru vânzarea şi achiziţionarea, în cantităţi strict limitate, a produselor care nu respectă valorile limită pentru conţinutul de compuşi organici volatili prevăzute în anexa nr. 2.";

- HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 106¹ din titlul IX din anexă: "Prin vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare, se au în vedere vehiculele definite prin Reglementările privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 213/2003, cu modificările şi completările ulterioare.";

- Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei (OMLPTL) nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, pct. 2 din cap. V din anexă: "Vehiculele istorice sunt cele pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv de vehicul (care a utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor) este de cel puţin 30 de ani. Vehiculele istorice pot fi originale, restaurate şi reconstruite, sens în care deţinătorii lor vor obţine un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea naţională a FIVA (Federaţia Internaţională a Vehiculelor Istorice) în România, Retromobil Club România. Pentru vehiculele istorice, Registrul Auto Român eliberează CIV dacă vehiculul deţine un atestat de vehicul istoric şi dacă el corespunde în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, având în vedere caracteristicile tehnice de la data fabricaţiei. Registrul Auto Român menţionează în CIV eliberate vehiculelor istorice textul «Vehicul istoric». Totuşi, dacă Registrul Auto Român constată că un vehicul cu atestat de vehicul istoric nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru încadrarea în această categorie, nu eliberează CIV. De asemenea, tot pe baza atestatului de vehicul istoric se va înscrie textul «Vehicul istoric» şi în CIV deja eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România.";

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului (OMTCT) nr. 2132/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere - RNTR 7, cap. VII pct. 1 din anexă: "Omologarea vehiculelor istorice [...] se efectuează în următoarele condiţii: Vehiculele istorice sunt cele pentru care perioada trecută de la încetarea fabricaţiei tipului respectiv de vehicul (care a utilizat acelaşi tip de caroserie şi acelaşi tip de motor) este de cel puţin 30 de ani. Vehiculele istorice pot fi originale, restaurate sau reconstruite, sens în care deţinătorii lor vor obţine un Atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea naţională a FIVA în România, Retromobil Club România. Pentru vehiculele istorice, RAR eliberează CIV dacă vehiculul deţine un Atestat de vehicul istoric şi dacă el corespunde în ceea ce priveşte verificarea stării tehnice, având în vedere caracteristicile tehnice de la data fabricaţiei. RAR menţionează în CIV eliberate vehiculelor istorice textul "Vehicul istoric". Totuşi, dacă RAR constată că un vehicul cu Atestat de vehicul istoric nu îndeplineşte condiţiile necesare pentru încadrarea în această categorie, nu eliberează CIV. De asemenea, tot pe baza Atestatului de vehicul istoric se va înscrie textul "Vehicul istoric" şi în CIV deja eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România.";

- Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului (OMTCT) nr. 2133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RTNR 1, art. 7 alin. (1): "Inspecţia tehnică periodică [...] la vehiculele istorice [...] se efectuează de R.A.R. în staţiile reprezentanţelor sale, în conformitate cu reglementările naţionale aplicabile acestor categorii de vehicule rutiere."; art. 8 alin. (4): "Inspecţia tehnică periodică la vehiculele istorice se efectuează în raport cu caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei."

* * *

NOTĂ: Prezentul material constituie o actualizare a articolului publicat de autor în revista "Curierul judiciar" nr. 5/2007, pp. 58-63. Ultima actualizare: 09.04.2009.